Posts
În Cuvântul al patrulea către tineri al părintelui
Gheorghe Calciu-Dumitreasa, cu titlul Credință și prietenie, rostit în Biserica
Radu-Vodă, în cea de-a treia miercuri din Postul Mare, la 29 martie 1978,
părintele invocă un articol din revista „Contemporanul”: „Viața nu stă în
autoritatea de stat. Credința este însă în plin asalt, căci este un fapt de viață.
Autoritarismul aservește, credința eliberează. Am citit în
„Contemporanul” din 11 noiembrie 1977, sub titlul „Cu ateii despre Religie”,
declarațiile unor tineri la o anchetă făcută de reporterul revistei. Orice
anchetă pe temă religioasă devine la noi sursă de neliniște și de teamă,
deoarece a fi credincios este, pentru oficialitate, aproape o trădare. Dar
tinerii de care vă vorbesc – toți membri ai PCR – au răspuns conform cu credința
lor, iar credința lor i-a făcut liberi. Vă îndemn pe voi toți să citiți acest
articol din „Contemporanul”, organ oficios de ideologie materialistă al PCR.”
Voi reproduce integral textul din „Contemporanul” din
pagina 7 și continuarea sa din pagina 11 cu următoarele observații:
1. Este
auto-evidentă preocuparea, cel puțin de fațadă, a autorităților pentru
discreditarea religiei, timp în care regimul clama libertatea religioasă;
2. Programele
de propagandă și școlarizare în principiile materialismului-științific, adică
de spălare de creiere, sunt răspândite la nivel de comună chiar;
3. Declinul
studiului academic serios și „fabricile de diplome” își au rădăcina în
„universitățile cultural-științifice”, mai multe la număr într-un județ, precum
și în „prestigioasa” Academie „Stefan Gheorghiu” ai cărei absolvenți au primit
după 1990 echivalarea cu studiile economice, ca să nu mai vorbim de profesorii
acestei „prestigioase” academii;
4. Am
fost tentat, pe alocuri, să subliniez anumite propoziții, fie pentru a scoate
în evidență anumite poziții ale propagandei, fie pentru a puncta chiar
mărturisiri deschise de credință, din care una e de Pateric: „când pleci singur
în pustietate, iarna, îți faci cruce, poate scapi și nu te mănâncă lupii...”.
Vă las să descoperiți dumneavoastră, ținând cont de faptul că, în mod sigur,
cei care au făcut aceste declarații au avut de tras destule ponoase după apariția
anchetei jurnalistice.
5. Trebuie
notată atenta cercetare pe care părintele Calciu o dedică modului cum sunt
educați / dezinformați / influențați tinerii de către regimul comunist
rezultând de aici necesitatea și scopul celor „7 Cuvinte”.
In
județul Vrancea - Cu ateii despre religie [1]
- Și la noi — îmi
spune tovarășul Ion Pătrașcu, secretar al Comitetului județean Vrancea al
P.C.R. — acționează aceleași sisteme educative ca și în alte județe. Există o
serie de instituții care, prin programele proprii, asigură transmiterea de
informații cu caracter științific, formarea unei concepții materialiste despre
lume — mă refer la învățământul preșcolar și școlar, la preocupările organizației
de pionieri, ale U.T.C.. ale sindicatelor, ale altor organizații de masă și obștești,
ca și la activitatea așezămintelor culturale, a comisiilor de răspândire a cunoștințelor
științifice și tehnice, a universităților cultural-științifice (40 la număr), a
brigăzilor cultural-științifice (peste 100, cel puțin câte una în fiecare
localitate). Sub conducerea Consiliului județean al educației politice și
culturii socialiste, care coordonează întreaga acțiune prin programe periodice
de măsuri concrete, fiecare instituție sau organizație în parte își elaborează
propriul plan de activitate, tematica și graficul deplasărilor, expunerilor,
altor forme specifice de educație. Paralel cu activitatea formativă generală
desfășurată prin intermediul universității politice și de conducere (circa 1
300 de cursanți, îndeosebi din rândul activului de partid și de stat), al învățământului
politico-ideologic, ducem și o susținută activitate de formare ateistă. Chiar și
zilele trecute, am prezentat secretarilor comitetelor comunale de partid — în
lumina expunerilor recente ale tovarășului Nicolae Ceaușescu — atitudinea
partidului față de religie, raportul dintre biserică, religie și stat, aspecte
ale activității unor culte și secte religioase în județul Vrancea. Pot să afirm
că, la noi în județ, fenomenul religios este lipsit de amploare. Cazuri care să
contravină legilor țării sunt puține și izolate. In general „starea de
religiozitate“ se află mai degrabă în scădere.
RĂSFOIESC programul universităților
cultural-științifice din județ. Dintre cele 44 de cursuri, cicluri tematice sau
cercuri cu caracter tehnic și practic-aplicative, 13 se înscriu în sfera educației
materialist - științifice, iar alte trei au un conținut explicit ateist (peste
o treime din totalul grupelor de studiu frecventează asemenea cicluri). Observ însă
că unele cicluri sunt atât de apropiate ca tematică, încât cu greu pot fi
deosebite : de pildă, „Viața în lumina științei“, și „Apariția și evoluția vieții“
; sau „Alcătuirea materială a lumii“ și „Materia — în neîntreruptă mișcare“ ;
sau „Omul și Universul“ și „Universul — realitate și enigme“. Urmarea : aceleași
teme (formulate eventual diferit) se regăsesc în ciclurile „gemene“; în plus,
apar și teme oarecum ciudate, de prea îngust interes, sau cu tentă senzaționalistă:
„Noi structurări (?) materiale în Univers“, „Psihicul — formă superioară a vieții“,
„Unda de șoc dintre Soare și Terra“, „Civilizații extraterestre între real și
imaginar“, „Ipostaze (?) și enigme în «Triunghiul Bermudelor»“ ș.a. Ar fi fost
poate de preferat teme mai bine alese, grupate mai judicios în cicluri — chiar
dacă mai puțin numeroase.
„COMITETUL județean de partid va acorda o
deosebită atenție formării și pregătirii continue a unui număr de lectori
specializați în domeniul propagandei materialist-științifice. In acest scop, până
la 1 septembrie a.c. secția de propagandă a Comitetului județean va organiza un
curs de studiere a problemelor de educație materialist-științifică, selecționând
pentru aceasta 2 - 3 membri de partid cu o bună pregătire politico-ideologică
din fiecare localitate a județului“ (Din programul de măsuri adoptat la plenara
Comitetului județean Vrancea al P.C.R., iunie 1975). Citesc în Informarea
întocmită la 15 septembrie 1977 de Consiliul județean al Frontului Unității
Socialiste : „Considerăm că se impune pregătirea sistematică, pe plan județean,
a tuturor lectorilor și propagandiștilor folosiți de comisiile locale (de răspândire
a cunoștințelor științifice și tehnice) în problemele ateismului“. Ce anume menține
o asemenea cerință de mare însemnătate în stadiul de deziderat?
I.P. : Pregătirea
lectorilor și propagandiștilor pe linia învățământului de partid se face
sistematic, la fel și a propagandiștilor U.T.C.: cu ocazia conferințelor
periodice ale cadrelor didactice, ale medicilor, ale agronomilor, ale
directorilor de cămine culturale sunt prezentate și teme vizând educația
materialist-științifică. Mulți dintre aceștia activează și în cadrul universităților
sau brigăzilor cultural-științifice, deci putem spune că, în parte, cerința
amintită este luată în considerare și soluționată. Mai avem însă greutăți
atunci când vrem să deplasăm în comunele județului cadre de înaltă calificare,
din Focșani, în primul rând, care să prezinte expuneri mai interesante, bine
documentate — așa incit ne bizuim mai mult pe forțele locale.
CITEZ din aceeași Informare
a Consiliului județean al F.U.S. : „Multor acțiuni li s-a conferit caracter
festivist, de improvizație și formalism - acestea, în dese cazuri, în
manifestările organizate cu tineretul și pentru tineret“.
I.P.: E adevărat
că printre candidații din acest an la examenul de admitere în Seminarul
teologic din Buzău se află și un număr de tineri din județul Vrancea, printre
care și membri ai U.T.C. Cum apreciez acest fapt ? Consider că în școlile de
unde provin (iar unele au dat chiar doi sau mai mulți candidați) explicarea
anumitor fenomene nu s-a făcut suficient. Cum să apreciez altfel decât că școala,
în primul rând, organizația de tineret n-au izbutit să le formeze convingeri
materialiste, să te definească rolul și locul religiei în societatea noastră ?
Apoi, fiind vorba în general de absolvenți a Zece clase, trebuie luată în seamă
și poziția părinților, care au un cuvânt de spus în asemenea alegere.
O discuție la
direcțiunea Liceului „Al. I. Cuza“ din Focșani îmi oferă prilejul de a afla că
aici încă nici măcar nu se știe despre cei doi foști elevi ai liceului care au
dat admitere la Seminarul teologic. Cer amănunte despre unul dintre ei, A.G.
- Trebuie să fie o
confuzie - mă asigură tovarășa directoare Ecaterina Drăghici. E un elev bun,
utecist, e silitor, mereu prezent la olimpiade, a promovat examenul de admitere
în anul III. Trebuie să fie aici. Să-l chemăm !
Evident, nu era.
Se înscrisese, într-adevăr, în anul III B, dar ulterior s-a retras. Colegii de
an știau că plecase. Știau și unde.
-
Cred că e o influență din familie - sugerează un profesor prezent la discuție.
Este chemată și
eleva Maria Ioachim, secretara organizației U.T.C. a anului.
- Am fost cu toții
surprinși, zice, nimeni n-a bănuit nimic. Participa la ședințe, la învățământul
politic... Spun colegii care au mai vorbit cu el că tatăl său l-ar fi
obligat...
In jur, lumea
răsuflă ușurată. Îmi amintesc că, înainte de a aduce vorba despre acel caz,
întrebasem dacă în cadrul adunărilor U.T.C. s-a discutat vreodată despre educația
ateistă. „Nu - mi s-a răspuns - o asemenea temă nu ne-a fost recomandată,
deoarece n-au existat manifestări care să ne fi creat probleme“. Să mai
comentăm ?
IN programele de
măsuri, în planurile de muncă, în informări, în discuțiile purtate cu activiști
ai comitetului județean de partid, ai Comitetului județean de cultură și educație
socialistă referitor la tema educației ateist-științifice revin mereu, cu o
frecvență surprinzătoare, numele câtorva comune : Bordești, Păunești, Homocea,
Movilița, Dumbrăveni, Fitionești, Ciorăști. Există chiar un program special de
acțiune cu referire la patru dintre ele și un studiu localizat în trei dintre
acestea. Explicația? Aici prezintă o activitate mai „desfășurată“ sectele
religioase, unele situate chiar în afara legii. Se creează parcă impresia că
problema centrală a educației materialist-științifice în județ aici se decide,
în strădania de a contracara, în comunele amintite, influența grupărilor
religioase. Așa să fie ?
I.P.: Mai demult a
existat, într-adevăr, chiar și la activul nostru o asemenea părere, o înțelegere
mai puțin profundă a atitudinii noastre față de religie în general, față de
ansamblul cultelor. Sesizând însă ceea ce ați sesizat și dumneavoastră, noi am
acționat pentru înlăturarea unor diferențieri lipsite de temei, încât dacă mai
apar și acum astfel de localizări ele se datorează fie inerției de gândire a
unora, fie formalismului: e mult mai simplu ca, ori de citi ori vine vorba
despre propaganda ateistă, să pomenești mereu aceleași comune...
MĂ aflu la Bordești,
una dintre aceste comune pomenite de fiecare dată. E duminică. Pe tovarășul
Gheorghe Țîrdea, secretarul comitetului comunal de partid, îl găsesc reparându-și
casa, ajutat de un consătean. Mă interesez cum se desfășoară aici activitatea
de educație materialist-științifică.
- Lectorii și
propagandiștii sunt instruiți lunar de către secretarul adjunct cu propaganda
al comitetului comunal de partid, Vasile Marica: el a absolvit Academia „Ștefan
Gheorghiu“. Prezența la cursurile universității cultural-științifice e bună. La
biserică ? Nu, de câteva săptămâni nici nu se ține slujbă, preotul e bolnav.
Oricum, lumea nu prea merge. Uite, omul acesta lucrează aici, cu mine, nu ține
sărbătoare. Avem probleme doar cu adventiștii. Poate ar trebui să vină cineva
care înțelege mai bine lucrurile acestea, poate nici noi nu ne-am priceput să
le explicăm.
- Știu că pe 2
octombrie era programată aici o dezbatere ; apoi, în aceeași lună, câteva acțiuni
ale brigăzii științifice...
- In octombrie
lucrările sunt în toi, nu găsești pe nimeni în sat. Acțiunile ar trebui
planificate atunci când oamenii pot participa, și să fie anunțate din timp.
Altfel...
IN cadrul învățământului
politico-ideologic de partid, din totalul de 43.000 de cursanți ai județului
Vrancea, 4.445 sunt grupați în cele 147 de cercuri care studiază — pe baza
tematicii recomandate — probleme ale materialismului dialectic și istoric și
ale rolului științei și tehnicii în progresul economico-social al țării. La
universitatea politică și de conducere, cei 1 300 de cursanți se pregătesc tot
pe baza unei tematici stabilite în conformitate cu recomandările elaborate pe
plan central. In cei trei ani de studii ai universității, însă, o singură temă ține
direct de sfera educației materialist-științifice : „Filozofia, concepție
generală despre lume“. Alte două, care figurau printre cele recomandate
(„Materialitatea lumii“ și „Știință și religie“), n-au fost reținute pentru
anul 1977—1978.
MI se relatează că
Ion Chiriac, secretarul comitetului comunal de partid Nereju, aflat în prezent
la cursurile școlii de partid de la Galați, se pregătise de curând cu tot
dichisul — inclusiv tipărirea invitațiilor — să participe ca naș la cununia a
doi tineri din comună; sfătuit de activiștii comitetului județean de partid,
primarul a renunțat însă la onorurile de naș.
I.P.: Parcă e
singurul caz? A fost ales primar pentru că e om muncitor, bun gospodar — însă
din punctul de vedere al concepției despre lume se vede treabă că mai are de
învățat. Evident, e greu de presupus că acum și-a schimbat, brusc,
convingerile; trebuie să ne preocupe în continuare evoluția sa, consolidarea
ateismului în conștiința sa.
CU câtva timp în
urmă, drept lucrare la disciplina sociologia religiei și ateism științific, în
cadrul Academiei „Ștefan Gheorghiu“, tovarășul Constantin Roman, șef de sector
la Comitetul municipal Focșani al P.C.R., a întocmit un studiu sociologic la
Combinatul de prelucrare a lemnului din localitate. Eșantionul cuprindea 65 de
subiecți, membri de partid (10% din efectivul organizației) ; 54 de chestionare
au fost restituite completate. Doar 30% dintre subiecți declară că participă la
acțiunile cultural-educative din întreprindere ; 42% apreciază că botezul...
are un efect pozitiv asupra stării sănătății noului născut ; 87% afirmă că
respectă datinile religioase pentru că așa au făcut și părinții (dar există și
două răspunsuri care invocă direct existența lui dumnezeu) ; 87% cred că viața și
moartea reprezintă un fenomen natural (patru subiecți declară însă că nu știu,
iar unul admite că sunt determinate de o voință divină) ; 90% consideră că fac
dovada unei concepții avansate despre lume promovând valorile rațiunii,
umanismului și științei (dar patru răspunsuri le alătură și credința în
dumnezeu).
- CE v-a venit
tocmai despre asta să vă interesați ? — mă chestionează tovarășa ing. Elena
Ciobanu, secretar adjunct cu probleme de propagandă al comitetului de partid al
întreprinderii de confecții Focșani, drept răspuns la dorința mea de a afla cum
se desfășoară aici activitatea de educație materialist-științifică în rândul
membrilor de partid (și sunt peste 1 300 la număr). Despre orice am fost
întrebată până acum, numai despre așa ceva nu. Stați să mă documentez !
(Răsfoiește un dosar). Îmi fac autocritica, n-am ce vă spune. Curat ghinion !
Vă promit că data viitoare, când mai veniți pe la noi, o să avem ce vă arăta.
Adevărul este că n-am auzit să fie manifestări de religiozitate la noi.
Colectivul e tânăr, nu cred că se mai gândește cineva la biserică.
- Dar ați
întreprins ceva pentru a afla cam care sunt părerile, convingerile,
preocupările oamenilor în această privință ? Iată, de pildă, cum s-a procedat
la Combinatul de prelucrare a lemnului — și citez studiul realizat acolo.
- Studiul acela
l-a întocmit probabil un activist de la comitetul municipal, care urma
cursurile fără frecvență ale Academiei „Ștefan Gheorghiu“ — intervine tovarășa
Alexandrina Mocanu, secretara comitetului de partid. Eu am urmat cursurile cu
frecvență, iar nouă nu ni s-a cerut o asemenea lucrare. Apoi, avem atâtea alte
sarcini...
In fine, într-un
alt dosar sunt descoperite textele a două expuneri citite la stația de
radioficare: „Cui folosește credința în minuni“ și „Minunile bibliei“.
- A fost o acțiune
a sindicatului. Poate că ei au făcut, mai multe, și noi nu știm. În orice caz,
să știți că noi v-am vorbit deschis, cu toată sinceritatea...
LA Combinatul de
prelucrare a lemnului, studiul amintit n-a rămas fără urmări. Așa cum îmi
relatează tovarășul Năstase Stanciu, secretarul comitetului de partid, la mai
mult de jumătate dintre organizațiile de bază au fost prezentate, în adunarea
generală, expuneri pe tema educației ateiste. Unul dintre cercurile învățământului
politico-ideologic de partid este dedicat studierii problemelor materialismului
dialectic și istoric. La punctul de documentare și informare politică există
planșe și alt material documentar referitor la tema dată. Un număr de 23 de comuniști
frecventează universitatea politică și de conducere, alți 68 au absolvit-o, iar
25 au urmat școli de partid cu durată între 3 luni și 1 an. Totuși, mai rămân
încă destule de făcut. Trecem, împreună cu secretarul comitetului de partid,
prin Combinat și intrăm în vorbă cu câțiva membri de partid, aleși de însoțitorul
meu, după o consultare cu alți tovarăși, dintre cei la care se mai manifestă o
anume mentalitate.
- M-am căsătorit
la biserică — ne spune tânărul Ion Radu. Așa e datina, așa fac toți pe la noi.
Socrul meu e dascăl: s-ar fi supărat pe mine dacă nu mergeam. Dar altfel, nu
merg eu la biserică.
- Dacă sunt
credincios sau ateu ? — se arată nedumerit Iorgu Munteanu. Cum adică ateu? Nu
pot spune cred ori ba, nici că sunt ateu ori de alte secte, aș spune cu păcat.
Am apucat ca toată lumea, cum aș fi altfel, acum, deodată? Poate că scrie
altceva în statut, și eu n-oi fi înțeles.
De noi se apropie
muncitorul Nicolae Profiroiu :
- Nimeni nu mi-a
spus, la primirea în partid, că nu se poate să fii credincios — zice el.
Religia spune să nu furi, să nu păcătuiești — nu văd nimic rău în asta. Și-apoi,
e ceva ca o spaimă în sufletul omului: când pleci singur în pustietate, iarna, îți
faci cruce, poate scapi și nu te mănâncă lupii...
Iată, deci, că mai
există minuni ....
I. P. : Eu unul
cred că e posibil ca un om — mai ales dintre cei cu pregătire mai slabă — să
citească statutul și chiar Programul partidului și să nu deducă de aici că
există o nepotrivire între calitatea de membru de partid și credința
religioasă. Noi îi primim în partid pe cei mai buni, cei mai destoinici oameni
ai muncii și, uneori, nu ne-a preocupat măsura în care au convingeri
materialiste, științifice. În asemenea cazuri, după primirea în partid putem și
trebuie să acționăm sistematic pentru a le forma și consolida aceste
convingeri. Actuala formă a învățământului de partid permite tocmai asemenea
clarificări principiale, contribuind hotărâtor la făurirea conștiinței
comuniste. Uneori întâlnești ezitări chiar la cei cu pregătire școlară
superioară, care pot explica totul teoretic foarte bine, dar afectiv nu
consideră că există o incompatibilitate intre apartenența la partid și
convingerile religioase. Aici intervine rolul de însemnătate majoră al muncii
educative, și tot aici se vădesc adesea unele insuficiente ale ei.
SE poate spune, pe
bună dreptate, că, în județul Vrancea, activitatea de educație materialist-științifică
— desfășurată pe multiple planuri și mobilizând forțe remarcabile sub
conducerea organizației județene de partid — își perfecționează necontenit
metodele, că ea obține rezultate semnificative. Așa cum și este de așteptat în
cazul unei acțiuni menite să formeze și să transforme conștiințe, mentalități,
adică angajată pe termen lung, o asemenea misiune continuă să-și păstreze
complexitatea, profunzimile, pronunțatul caracter dificil chiar și atunci când
se apreciază — cum mi s-a repetat de către mulți dintre activiștii vrânceni cu
care am stat de vorbă — că nu există probleme deosebite“, că „gradul de
religiozitate e redus“. În fine, trebuie precizat că și în această privință,
comuniștii sunt cei chemați să exercite un rol exemplar, de model: un obiectiv
prioritar al educației ateiste este, desigur, formarea convingerilor
materialist-dialectice, a unei viziuni științifice ferme asupra lumii în primul
rând la membrii de partid.
Corneliu
Iuscinschi, Roman, 14.11.2025
[1] Anchetă realizată și publicată de
Gheorghe Săsărman în „Contemporanul” din 11 noiembrie 1977 pagina 7 și pagina
11
